George
Administrator
Data inscrierii: 31/Dec/2008
Mesaje: 13
|
 Trimis: 15/07/2010 13:48 Titlul subiectului: Gara Predeal |
 |
|
Momentul nasterii garii Predeal si al liniei Ploiesti-Brasov il reprezinta semnarea la 31 mai 1874 a conventiei dintre guvernele Romaniei si Austro-Ungariei, prin care se prevedea dobândirea unei legaturi intre cele doua tari prin pasul Predeal.
In aprilie 1873 calea ferata ajunsese la Brasov, dupa ce traversase Transilvania, de la Oradea prin Cluj, Razboieni, Teius, Sighisoara si pana la poalele Tampei. In fapt, deschiderea celeilalte legaturi, de la Varciorova, va fi conditionata de Austro-Ungaria tocmai de obținerea unei linii transcarpatice prin Brasov.Initial s-a luat in calcul si varianta de legatura prin Valea Buzaului si facerea unei linii Brasov-Buzau, insa ulterior s-a convenit de comun acord la înfăptuirea unei treceri prin Predeal.
In 1876 Parlamentul de la Budapesta traseaza cadrul legal de constructie al liniei Brasov-Predeal, si in ianuarie 1879 linia pana la Predeal este gata. Partea romana a inceput constructia liniei de la Ploiesti la Predeal in 1876, dar a intrerupt lucrarile intre 1877-1878 datorita razboiului. Insa la 10 iunie 1879 va deschide tronsonul Sinaia-Predeal si Campina-Ploiesti. Aceasta este de fapt si data la care se considera inaugurata întâia cladire a garii din Predeal. Intre Sinaia si Campina pasagerii primului tren au calatorit cu birjele linia nefiind inca terminata pana la 1 decembrie 1879, cand se va realiza prima legatura directa intre Bucuresti si Oradea, prin deschiderea ultimului tronson, cel intre Sinaia si Campina.
Prima cladire a garii din Predeal a fost construita de statul roman, fiind extrem de spatioasa si impunatoare, tocmai pentru ca a servit ca si gara de granita si se afla in dreptul actualei statii, acolo unde astazi se afla liniile 3-4. Aceasta frumoasa constructie a avut o sora geamana la Varciorova. Gara din Predeal va functiona pana in toamna lui 1916, atunci cand va fi grav avariata in luptele duse intre armatele germana si romana in Pasul Predeal.
Dupa razboi cladirea a fost refacuta, fara aripa nordica si a functionat asa pana in 1939, atunci cand, pentru largirea statiei, cladirea a fost complet demolata. In locul ei s-a construit o baraca provizorie din lemn, care avea sa dainuie, datorita razboiului si anilor grei ai reconstructiei, aproximativ 30 de ani. Odata cu electrificarea liniei Brasov-Predeal in 1962 - întâiul tronson electrificat din Romania - s-a pus problema construirii unei cladiri adecvate si potrivite cu statutul de statiune de iarna al localitatii. S-a abordat un proiect indraznet, care se va materializa in gara Predeal, asa cum o stim astazi, o cladire care ascunde 3 nivele, cu suprafete mari acoperite cu sticla si care va fi inaugurata in data de 25 decembrie 1968. In acelasi timp cu gara s-au amenajat peroanele si copertinele acestora.
Ca si o curiozitate gara din Predeal se afla la altitudiea de 1000 m, fiind cel mai inalt punct atins de CFR, iar sub platforma ei se afla izvoarele naturale ale raului Prahova. Acestea au fost canalizate in anii constructiei primei gari, 1876-1879. In 1939 acesta canalizare a fost prelungita, apoi in 1962 s-a adoptat actuala solutie, odata cu câștigarea pasajului subteran, a electrificarii liniei si constructiei actualei cladiri a garii Predeal. Locomotivele seriei CFR 140.400 “caii de povara” ai pasului Predeal in anii interbelici. In imagine un tren de marfa, remorcat de nu mai putin de 5 locomotive din aceasta serie, doua in fata trenului, doua intercalate si inca una impingatoare, luptand sa urce garnitura pana in gara Predeal. Dupa al doilea razboi mondial, aproape toata seria 140.400 a luat “fratelui de la rasarit”. Astazi in Romania nu mai exista nici o locomotiva din seria care a servit doua decenii cea mai grea linie din Romania. Odata cu electrificarea liniei, peisajul feroviar al pasului Predeal s-a schimbat radical. In imaginea de sus inițialul stalp de sustinere a catenarei plantat in Romania si jos un loc favorit de multi fotografi pasionati. Gara Predeal, asa cum se vede de pe pasarela aflata in capul Y al statiei.
textul Catalin Pavel, fotografii din colectia Catalin Pavel,
catalinpavel@yahoo.com
Sursa: http://www.railwayfan.ro
|
|
